Harababura ordonata

Prima zi de facultate. Ne-am adunat cu totii la Casa Bals unde an aterizat in mijlocul slujbii de sfintire a noului lacas de cultura, dupa care am fost toti chemati intr-o sala unde erau toti profii de la muzica, arte si teatru. Si au inceput cei de la muzica sa canta Gaudeamus Igitur si toti stateam in picioare cu mainile pe inima ca niste studenti adevarati.
Unul a inceput sa vorbeasca, dar nu am inteles cine era, desi spre final am inteles ca coordona doctorate la muzica. L-au invitat pe mitropolitul Teofan care a tinut un discurs foarte dragut, nu prea religios cu citate din Brancusi si Enescu; un discurs despre cum lipsa de motivatie, lenea, plictiseala si cascatul aduc la nasterea Anticristilui. Concluzia noastra? Daca cascam, iese Antricristul pe gura. Cand vorbea mitropolitul despre cascat, toata sala a inceput sa casca. Dupa Teofan, a urmat un nene din partea bisericii catolice, ce inceput sa insire toata istoria Casei Bals, cum ca acolo s-a jucta prima piesa de teatru din Iasi, acolo a cantat Franz Liszt, apoi in 1877 ordinul calugaritelor de la Notre Dame de Sion au castigat casa, iar dupa 1949 filarmonica a devenit filarmonica, iar cireasa de pe tort a fost atunci cand in loc sa-i multumeasca mitropilitului Teofan, i-a multumit mitropolitului Daniel. Oricum, dupa ora de istorie, a inceput ora de laude. Dragii mei, facultatea mea e cea mai buna e de rang A, a noastra a castigat concursul cutare de doctorate, a noastra are cei mai multi studenti si profesori, deci e cea mai mare facultate din cadrul universitatii (adica facultate de arte ♥), sustinem doctorate, am castigat doctorate. M-au innebunit astia cu doctoratele. Si acasa cand am ajuns mama a inceput sa-mi faca planuri cu masterul. Dude!!! Eu nici facultatea nu am inceput-o bine.
Au inceput sa dea premiile pentru cei mai buni studenti, iar noi am plecat, caci trebuia sa ajungem in Copou la facultate. Acolo, in micuta galerie de arta ne-am intalnit cu colegii si profii, apoi ne-am dus in atelier unde e inceput cursul de (dez)orientare. Orarul noastru suna cam asa: impara-para-impara-para-desen-impara-para-gravura. Ne-am intrebat coordonatorul de an de 100 de ori cum e cu orarul si tot nu am inteles care cum e. Cert e ca suntem impartiti in 2 grupe (suntem 31 de studenti la grafica doar anul I, pe vremuri erau 28 in toata facultatea), trebuie sa ne cumaram o gramada de treburi: hartie de gravura, daltite de linogravura sai litogravura nu mai stiu, diluant, rulou (cred ca ne apucam sa varuim facultatea, haha). De-abia astept cursul de Arta a Scrisului; chiar ma fascineaza asa ceva si se pare ca-l preda decana.
Nu stiu ce impresia mi-a facut pentru prima data facultatea. E o mare ameteala momentan, o "harababura ordonata " ca sa-l citez pe Teofan, se vede de la o posta ca suntem boboci, ca pasim de parca suntem pe sticla, iar profii sau cel putin asistentii par la fel de speriati de noi ca noi de ei. Ce a fost totusi dragut azi e ca am aflat ca sunt colega de grupa cu o fosta colega din clasele primare ( I-II pe cand eram la Garabet). In rest mare lucru nu s-a schimbat din liceu, caci colegii mei de grupa sunt aceeasi colegi de grupa din scoala.